Fonte: http://haven.ios.com:80/~dbrutus/texts/romconst91.html
Statul roman
TITLUL I
Principii generale
ARTICOLUL 1
(Statul roman)
1. Romania este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil.
2. Forma de guvernamint a statului roman ete republica.
3. Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea
omului drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a
personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori
supreme si sint garantate.
ARTICOLUL 2
(Suveranitatea)
1. Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita
prin organele sale reprezentative si prin referendum.
2. Nici un grup si nici o persoana nu pot exercita suveranitatea in
nume propriu.
ARTICOLUL 3
(Teritoriul)
1. Teritoriul Romaniei este inalienabil.
2. Frontierele tarii sint consfintite prin lege organica, cu respectarea
principiilor si a celorlalte norme general admise ale dreptului
international.
3. Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, in comune,
orase si judete. In conditiile legii, unele orase sint declarate
municipii.
4. Pe teritoriul statului roman nu pot fi stramutate sau colonizate
populatii straine.
ARTICOLUL 4
(Unitatea poporului si egalitatea intre cetateni)
1. Statul are ca fundament unitatea poporului roman.
2. Romania este patria comuna si indivizibila a tuturor cetatenilor
sai, fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de
limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere
sau de origine sociala.
ARTICOLUL 5
(Cetatenia)
1. Cetatenia romana se dobindeste, se pastreaza sau se pierde in conditiile
prevazute de legea organica.
2. Cetatenia romana nu poate fi retrasa aceluia care a dobindit-o prin
nastere.
ARTICOLUL 6
(Dreptul in identitate)
1. Statul recunoaste si garanteaza persoanelor apartinind minoritatilor
nationale dreptul la pastrarea, la dezvoltarea si la exprimarea
identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase.
2. Masurile de protectie loate de stat pentru pastrarea, dezvoltarea
si exprimarea identitatii persoanelor apartinind minoritatilor
nationale trebuie sa fie conforme cu principiile de egalitate si de
nediscriminare in raport cu ceilalti cetateni romani.
ARTICOLUL 7
(Romanii din strainatate)
Statutul sprijina intarirea legaturilor cu romanii din afara frontierelor
tarii si actioneaza pentru pastrarea, dezvoltarea si exprimarea
identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase, cu respectarea
legislatiei statului ai carui cetateni sint.
ARTICOLUL 8
(Pluralismul si partidele politice)
1. Pluralismul in societatea romaneasca este o conditie si o garantie
a democratiei constitutionale.
2. Partidele politice se constituie si isi desfasoara activitatea in
coonditiile legii. Ele contribuie la definirea si la expimarea vointei
politice a cetatenilor, respectind suveranitatea nationala integritatea
teritoriala, ordinea de drept si principiile democratiei.
ARTICOLUL 9
(Sindicatele)
Sindicatele se constituie s is desfasoara activitatea potrivit cu statutele
lor, in conditiile legii. ele contribuie la apararea drepturilor si
la promovarea intereselor profesionale, economice si sociale ale salariatilor.
ARTICOLUL 10
(Relatii internationale)
Romania intretine si dezvolta relatii pasnice cu toate statele sik,
in acest cadru, relatii de buna vecinatate, intemeiate pe principiile si
pe celelalte norme general admise ale dreptului international.
ARTICOLUL 11
(Dreptul international si dreptul intern)
1. Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta
obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
2. tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din
dreptul intern.
ARTICOLUL 12
(Simboluri nationale)
1. Drapelul Romaniei este tricolor; culorile sint asezate vertical,
in ordinea urmatoare incepind de la lance: albastru, galben, rosu.
2. Ziua nationala a Romaniei este 1 Decembrie.
3. Imnul national al Romaniei este "Desteapte-te romane".
4. Stema tarii si sigiliul statului sint stabilite prin legi organice.
ARTICOLUL 13
(Limba oficiala)
In Romania, limba oficiala este limba romana.
ARTICOLUL 14
(Capitala)
Capitala Romaniei este municipiul Bucuresti.
TITLUL II
Drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale
CAPITOLUL I
Dispozitii comune
ARTICOLUL 15
(Universalitatea)
1. Cetateni beneficiaza de drepturile si de libertatile consacrate
prin Constitutie si prin legi si au obligatiile prevazute de acestea.
2. Legea dispune numai pentru viitor cu exceptia legii penale mai favorabile.
ARTICOLUL 16
(Egalitatea in drepturi)
1. Cetatenii sint egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara
privilegii si fara discrminari.
2. Nimeni nu este mai presus de lege.
3. functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate
de persoanele care au numai cetania romana si domiciliul in tara.
ARTICOLUL 17
(Cetatenii romani in strainatate)
Cetatenii romani se bucura in strainatate de protectia statului roman
si trebuie sa=si indeplineasca obligatiile, cu exceptial acelor ce
nu sint compatibile cu absenta lor din tara.
ARTICOLUL 18
(Cetatenii straini si apatrizii)
1. Cetatenii straini si apatrizii care locuiesc in Romania se bucura
de protectia generala a persoanelor si a averilor, garantata in
Constitutie si de alte legi.
2. Dreptul de azil se acorda si se retrage in conditiile legii, cu
respectarea tratatelor si a c9onventiilor internationale la care
Romania este parte.
ARTICOLUL 19
(Extradarea si expulzarea)
1. Cetateanul roman nu poate fi extradat sau expulzat din Romania.
2. Cetatenii straini si apatrizii pot fi extradati numai in baza unei
conventii international sau in conditii de reciprocitate.
3. Expulzarea sau extradarea sa hotaraste de justitie.
ARTICOLUL 20
(Tratatele internationale privind drepturile omului)
1. Dispozitiile constituitonale privind drepturile si libertatile cetatenilor
vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia
Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celalate tratate
la care Romania este parte.
2. Daca exista neconcordnante intre pactele si tratatele privitoare
la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este
parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale.
ARTICOLUL 21
(Accesul liber la justitie)
1. Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor,
a libertatilor si a intereselor sale legitime.
2. Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.
CAPITOLUL II
Drepturile si libertatile fundamentale
ARTICOLUL 22
(Dreptul la viata si la integritate fizica si psihica)
1. Dreptul la viata, precum si dreptul la integritate fizica si psihica
ale persoanei sint garantate.
2. Nimeni nu poate fi supus torturii si nici unui fel de pedeapsa sau
de tratament inuman ori degradant.
3. Pedeapsa cu moartea este interzisa.
ARTICOLUL 23
(Libertatea individuala)
1. Libertatea individuala si siguranta persoanei sint inviolabile.
2. Perchezitionarea, retinerea sau arestarea unei persoane sint permise
numai in cazurile si cu procedura prevazute de lege.
3. Retinerea nu poate depasi 24 de ore.
4. Arestarea se face in temeiul unui mandat emis de magistrat, pentru
o durata de cel mult 30 de zile. Asupra legalitatii mandatului,
arestatul se poate plinge judecatorului, care este obligat sa se pronunte
prin hotarire motivata. Prelungirea arestarii se aproba
numai de instanta de judecata.
5. Celui retinut sau arestat i se aduc de indata la cunostinta, in
limba pe care o intelege, motivele retinerii sau ale arestarii, iar
invinuirea, in cel mai scurt termen; invinuirea se aduce in cunostinta
numai in prezenta unui avocat ales sau numit din oficiu.
6. Eliberarea celui retinut sau arestat este obligatorie, daca motivele
acestor masuri au disparut.
7. Persoane arestate preventiv are dreptul sa ceara punerea sa in libertate
provizorie, sub control judiciar sau pe cautiune.
8. Pina la raminerea definitiva a hotarii judecatoresti de condamnare,
persoana este considerata nevinovata.
9. Nici o pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decit in conditiile
si in temeiul legii.
ARTICOLUL 24
(Dreptul la aparare)
1. Dreptul la aparare este garantat.
2. In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de
un avocat, ales sau numit din oficiu.
ARTICOLUL 25
(Libera circulatie)
1. Dreptul la libera circulatie, in tara si in strainatate, este garantat.
Legea stabileste conditiile exercitarii acestui drept.
2. Fiecarui cetatean ii este asigurat dreptul de a-si stabili domiciliul
sau resedinta in orice localitate din tara, de a emigra, precum si
de a reveni in tara.
ARTICOLUL 26
(Viata intima, familiala si privata)
1. Autoritatile publice respecta si ocrotesc viata intima, familiala
si privata
2. Persoana fizica are dreeptul sa dispuna de ea insasi, daca nu incalca
drepturile si libertatile altora, ordinea publica sau bunele
moravuri.
ARTICOLUL 27
(Inviolabilitatea domiciliului)
1. Domiciliul si resedinta sint inviolabile. Nimeni nu poate patrunde
sau ramine in domiciliul ori in resedinta unei persoane fara
invoirea acesteia.
2. De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege in urmatoarele
situatii:
a. pentru executarea unui mandat de arestare sau a unei hotariri judecatoresti;
b. pentru inlaturarea unei primejdii privind viata, integritatea fizica
sau bunurile unei persoane;
c. pentru apararea sigurantei nationale sau a ordinii publice;
d. pentru prevenirea raspindirii unei epidemii.
3. Perchezitiile pot fi ordonate exclusiv de magistrat si pot fi efectuate
numai in formele prevazute de lege.
4. Perchezitiile in timpul noptii sint interzise,k afara de cazul delictului
fragrant.
ARTICOLUL 28
(Secretul corespondentei)
Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri postale,
al convorbirilor telefonice si al celorlalte mijloace legale de comunicare
este inviolabil.
ARTICOLUL 29
(Libertatea constiintei)
1. Libertatea gindirii si a opiniilor precum si libertatea credintelor
religioase nu pot fi ingradite sub nici o forma. Nimeni nu poate fi
constrins sa adopte o opinie ori sa adere la o credinta religioasa,
contrare convingerilor sale.
2. Libertatea constiintei este garantata; ea trebuie sa se manifeste
in spirit de toleranta si de respect reciproc.
3. Cultele religioase sint libere si se organizeaza potrivit statutelor
proprii, in conditiile legii.
4. In relatiile dintre culte sint interzise orice forme, muijloace,
acte sau actiuni de invrajbire religioasa.
5. Cultele religioase sint autonome fata de stat sis e bucura de sprijinul
acestuia inclusiv prin inlesnirea asistentei religioase in
armata, in spitale, in penitenciare, in azile si in orfelinate.
6. Parintii sau tuturor au dreptul de a asigura, potrivit propriilor
convingeri, educatia copiilor minori a caror raspundere le revine.
ARTICOLUL 30
(Libertatea de exprimare)
1. Libertatea de exprimare a gindurilor, a opiniilor sau a credintelor
si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin
imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public,
sint
inviolabile.
2. Cenzura de orice fel este interzisa.
3. Libertatea presei implica si libertatea de a infiinta publicatii.
4. Nici o publicatie nu poate fi suprimata.
5. Legea poate impune mujloacelor de comunicare in masa obligatia de
a face publica sursa finantarii.
6. Libertatea de exprimare nu poate prejudica demnitatea, onoarea,
viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine.
7. Sint interzise de lege defaimarea tarii si a natiunii, indemnul
la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau
religioasa, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau
la violenta publica, precum si manifestarile obscene, contrare
bunelor moravuri.
8. Raspunderea civila pentru informatia sau pentru creatia adusa la
cunostinta publica revine editorului sau realizatorului, autorului,
organizatorului manifestarii artistice, proprietarului mijlocului de
multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, in conditiile legii.
Delictele de presa se stabilesc prin lege.
ARTICOLUL 31
(Dreptul la informatie)
1. Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes
public nu poate fi ingradit.
2. Autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sint obligate
sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor
publice si asupra problemelor de interes personal.
3. Dreptul la informatie nu trebuied sa prejudicieze masurile de protectie
a tinerilor sau siguranta nationala.
4. Mijloacele de informare in masa, publice si private, sint obligate
sa asigure informarea corecta a opiniei publice.
5. Serviciile publice de radio si de televiziune sint autonome. Ele
trebuie sa garanteze grupurilor sociale si politice importante
exercitarea dreptului la antena. Organizarea acestor servicii si controlul
parlamentar asupra activitatii lor se reglementeaza prin
lege organica.
ARTICOLUL 32
(Dreptul la invatatura)
1. Dreptul la invatatura este asigurat prin invatamintul general obligatoriu,
prin invatamintul superior, precum si prin alte forme de
instructie si de perfectionare.
2. invatamintul de toate gradele se desfasoara in limba romana. In
conditiile legii, invatamintul se poate desfasura si intr-o limba de
circulatie internationala.
3. Dreptul persoanelor apartinind minoritatilor nationale de a invata
limba lor materna si dreptul de a putea fi instruite in aceasta
limba sint garantate; modalitatile de exercitare a acestor drepturi
se stabilesc prin lege.
4. Invatamintul de stat este gratuit, potrivit legii.
5. Institutiile de invatamint, inclusiv cele particulare, se infiinteaza
si isi desfasoara activitatea in conditiile legii.
6. Autonomia universitara este garantata.
7. Statul asigura libertatea invatamintului religios, potrivit cerintelor
specifice fiecarui cult. In scolile de stat, invatamintul religios
este organizat si garantat prin lege.
ARTICOLUL 33
(Dreptul la ocrotirea sanatatii)
1. Dreptul la ocrotirea sanatatii este garantat.
2. Statul este obligat sa ia masuri pentru asigurarea igienei si a
sanatatii publice.
3. Organizarea asistentei medicale si a sistemului de asigurari sociale
pentru boala, accidente, maternitate si refcuperare, controlul
exercitarii profesiilor medicale si a activitatilor paramedicale, precum
si alte masuri de protectie a sanatatii fizice si mentale a
persoanei se stabilesc potrivit legii.
ARTICOLUL 34
(Dreptul de vot)
1. Cetatenii au drept de vot de la virsta de 18 ani, impliniti pina
in ziua alegerilor inclusiv.
2. Nu au drept de vot debilii sau alienatii mintal, pusi sub interdictie,
si nici persoanele condamnate, proin hotarire judecatoreascea
definitiva, la pierderea drepturilor electorale.
ARTICOLUL 35
(Dreptul de a fi ales)
1. Au dreptul de a fi alesi cetatenii cu drept de vot care indeplinesc
conditiile prevazute in articoloul 16 alineatul (3) daca nu le este
interzisa asocierea in partide politice, potrivit articolului 37 alineatul
(3).
2. Candidatii trebuie sa fi implinit, pina in ziua alegerilor inclusiv,
virsta de cel putin 23 de ani, pentru a fi alesi in camera Deputatilor
sau in organele locale, si virsta de cel putin 35 de ani, pentru a
fi alesi in Senat sau in functia de Presedinte al Romaniei.
ARTICOLUL 36
(Libertatea intrunirilor)
Mitingurile, demonstaratiile, procesiunile sau orice alte intruniri
sint libere si se pot organiza si desfasura numai in mod pasnic, fara
nici un fel de arme.
ARTICOLUL 37
(Dreptul de asociere)
1. Cetatenii se pot asocia liber in partide politice, in sindicate
si in alte forme de asociere.
2. Partidele sau organizatiile care, prin scopurile ori prin activitatea
lor, militeaza impotriva pluralismului politic, a principiilor statului
de drept ori a suveranitatii a integritatii sau a independentei Romaniei
sint neconstitutionale.
3. Nu pot face parte din partide politice judecatorii Curtii Constitutionale,
avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai armatei,
politistii si alte categorii de functionari publici stabilite prin
lege organica.
4. Asociatiile cu caracter secret sint interzise.
ARTICOLUL 38
(Munca si protectia sociala a muncii)
1. Dreptul la munca nu poate fi ingradit. Alegerea profesiei si alegerea
locului de munca sint libere.
2. Salariatii au dreptul la protectia sociala a muncii. Masurile de
protectie privesc securitatea si igiena muncii, regimul de munca al
femeilor si al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie,
repaosul saptaminal, concediul de odihna platit, prestarea muncii
in conditii grele, precum si alte situatii specifice.
3. Durata normala a zilei de lucru este, in medie, de cel mult 8 ore.
4. La munca egala, femeile au salaria egal cu barbatii.
5. Dreptul la negocieri colective in materie de munca si caracterul
obligatoriu si conventiilor colective sint garantate.
ARTICOLUL 39
(Interzicerea muncii fortate)
1. Munca fortata este interzisa
2. Nu constituie munca fortata:
a. serviciul cu caracter militar sau activitatiile desfasurate in locul
acestuia de cei care potrivit legii, nu presteaza serviciul militar
obligatoriu din motive religioase.
b. munca unei persoane condamnate, prestate in conditii normale, in
perioada de detentie sau de libertate conditionala
c. prestatiile impuse in situatia create de calamitati ori de alt pericol,
precum si cele care fac parte din obligatiile civile normale
stabilite de legii
ARTICOLUL 40
(Dreptul la greva)
1. Salariatii au dreptul la greva pentru apararea intereselor profesionale,
economice si sociale.
2. Legea stabileste conditiile si limitele exercitarii acestui drept,
precum si garantiile necesare asigurarii serviciilor esentiale pentru
societate
ARTICOLUL 41
(Protectia proprietatii private)
1. Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sint
garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sint stabilite de
lege.
2. Proprietatea privata este ocrotita in mod egal de lege, indiferent
de titular. Cetatenii straini si apatrini nu pot dobindi dreptul de
proprietate asupra terenurilor.
3. Nimeni nu poate fi expropriat decit pentru o cauza de utlitate publica,
stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire.
4. Pentru lucrari de inters general, autoritatea publica poate folosi
subsolul oricarei proprietati imobiliare cu obligatia de a despagubi
proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constuctiilor,
precum si pentru alte daune imputabile autoritatii.
5. despagubirile prevazute in alineatele (3) si (4) se stabilesc de
comun acord cu proprietarul sau, in caz de divergenta, prin justitie.
6. Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind
protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la
respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului,
revin proprietarului.
7. Averea dobindita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit
al dobindirii se prezuma.
8. Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii
pot fi confiscate numai in conditiile legii.
ARTICOLUL 42
(Dreptul la mostenire)
Dreptul la mostenire este garantat
ARTICOLUL 43
(Nivelul de trai)
1. Statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare economica si de protectie
sociala de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai
decent.
2. Cetatenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate platit,
la asistenta medicala in unitatile sanitare de stat, la ajutor de
somaj si la alte forme de asistenta sociala prevazute de lege.
ARTICOLUL 44
(Familia)
1. Familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre soti,
pe egalitatea acestora si pe dreptul si indatorirea parintilor de a
asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor.
2. Conditiile de inchheiere, de desfacere si de nulitate a casatoriei
se stabilesc prin lege. Casatoria religioasa poate fi celebrata
numai dupa casatoria civila.
3. Copii din afara casatoriei sint egali in fata legii cu cei din casatorie.
ARTICOLUL 45
(Protectia copiilor si a tinerilor)
1. Copiii si tinerii se bucura de un regim special de protectie si
de asistenta in realizarea drepturilor.
2. Statul acorda alocatii de stat pentru copii si ajutoare pentru ingrijirea
copilului bolnav ori handicapat. Alte forme de protectie
sociala a copiilor si a tinerilor se stabilesc prin lege.
3. Exploatarea minorilor, folosirea lor in activitati care le-ar dauna
sanatatii, moralitatii sau care le-ar pune in primejdie viata ori
dezvoltarea normala sint interzise.
4. Minorii sub virsta de 15 ani nu pot fi angajati ca salariati.
5. Autoritatile publice au obligatia sa contribuie la asigurarea conditiilor
pentru participarea libera a tinerilor la viata politica, sociala,
economica, culturala si sportiva a tarii.
ARTICOLUL 46
(Protectia persoanelor handicapate)
Persoanele handicapate se bucura de protectie speciala. Statutul asigura
realizarea unei politici nationale de prevenire de
tratament, de readaptare, de invatamint, de instruire si de integrare
sociala a handicapatilor, respectind drepturile si indatoririle ce
revin parintilor si tutorilor.
ARTICOLUL 47
(Dreptul de petitionare)
1. Cetatenii au dreptul sa se adreseze autoritatilor publice prin petitii
formulate numai in numele semnatarilor.
2. Organizatiile legal constituite au dreptul sa adreseze petitii exclusiv
in numele colectivelor pe care le reprezinta
3. Exercitarea dreptului de petitionare este scutita de taxa.
4. Autoritatile publice au obligatia sa raspunda la petitii in termenele
si in conditiile stabilite potrivit legii.
ARTICOLUL 48
(Dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica)
1. Persoana vatamata intr-un drept al sau de o autoritate publica,
printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul
legal a unei cereri, iste indreptatita sa obtina recunoasterea dreptului
pretins, anularea actului si reparararea pagubei.
2. Conditiile si limitele exercitarii acestui drept se stabilesc prin
lege organica.
3. Statul raspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile
cauzate prin erorile judiciare savarsite in procesele penale.
ARTICOLUL 49
(Restringerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati)
1. Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrins
numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru apararea
sigurantei nationale, a ordina, a sanatatii ori a moralei publice,
a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei
penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale ori ale unui
sinistru deosebit de grav.
2. Restringerea trebuie sa fie proportionata cu situatia care a determina-o
si nu poate atinge existenta dreptului sau a libertatii.
CAPITOLUL III
Indatoririle fundamentale
ARTICOLUL 50
(Fidelitatea fata de tara)
1. Fidelitatea fata de tara este sacra.
2. Cetatenii carora le sint incredintate functii publice, precum si
militarii, raspund de indeplinirea cu credinta a obligatiilor ce le revin
si, in acest scop, vor depune juramintul cerut de lege.
ARTICOLUL 51
(Respectarea Constitutiei si a legilor)
Respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.
ARTICOLUL 52
(Apararea tarii)
1. Cetatenii-au dreptul si obligatia sa apere Romania
2. Serviciul militar este obligatoriu pentru barbatii, cetateni romani,
care au implinit birsta de 20 de ani, cu exceptia cazurilor
prevazute de lege.
3. Pentru pregatirea in cadrul serviciului militar activ, cetatenii
pot fi incorporati pina la virsta de 35 de ani.
ARTICOLUL 53
(Contributii financiare)
1. Cetatenii au obligatia sa contribuie, prin impozite si prin taxe,
la cheltuielile publice.
2. Sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure asezarea justa a sarcinilor
fiscale.
3. Orice alte prestatii sint interzise, in afara celor stabilite prin
lege, in situatii exceptionale.
ARTICOLUL 54
(Exercitarea drepturilor si a libertatilor)
Cetatenii romani, cetatenii straini si apatrizii trebuie sa-si exercite
drepturile si libertatile constitutionale cu buna-credinta, fara sa
incalce drepturile si libertatile celorlalti.
CAPITOLUL IV
Avocatul Poporului
ARTICOLUL 55
(Numirea si rolul)
1. Avocatul Poporului este numit de Senat, pe o durata de 4 ani, pentru
apararea drepturilor si a libertatilor cetatenilor. Organizarea
si functionarea institutiei avocatului Poporului se stabilesc prin
lege organica.
2. Avocatul Poporului nu poate indeplini nici o alta functie publica
sau privata.
ARTICOLUL 56
(Exercitarea atributiilor)
1. Avocatul Poporului isi exercita atributiile din oficiu sau la cererea
persoanelor lezate in drepturile si in libertatile lor, in limitele
stabilite de lege.
2. Autoritatile publice sint obligat sa asigure Avocatului Poporului
sprijinul necesar in exercitarea atributiilor sale.
ARTICOLUL 57
(Raportul in fata Parlamentului)
Avocatul Poporului prezinta celor doua Camere ale Parlamentului rapoarte,
anual sau la cererea acestora. Raportele pot contine
recomandari privind legislatia sau masuri de alta natura, pentru ocrotirea
drepturilor si a libertatilor cetatenilor.
TITLUL III
Autoritatile Publice
CAPITOLUL I
Paliamentul
Sectiunea 1
Organizare si functionare
ARTICOLUL 58
(Rolul si structura)
1. Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman
si unica autoritate legiuitoare a tarii.
2. Parlamentul este alcatuit din Camera Deputatilor si Senat
ARTICOLUL 59
(Alegerea Camerelor)
1. Camera Deputatilor si Senatul sint alese prin vot universal, egal,
direct, secret, si liber exprimat, potrivit legii electorale.
2. Organizatiile cetatenilor apartinind minoritatilor nationale, care
nu intrunesc in alegeri numarul de voturi pentru a fi reprezentate
in Parlament, au dreptul al cite un loc de deputat, in conditiile legii
electorale. Cetatenii unei minoritati nationale pot fi reprezentati
numai de o singura organizatie.
3. Numarul deputatilor si al senatorilor se stabileste prin legea electorala,
in raport cu populatia tarii.
ARTICOLUL 60
(Durata mandatului)
1. Camera Deputatilor si Senatul sint alese pentru un mandat de 40
ani, care poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi
sau de catastrofa.
2. Alegerile pentru Camera Deputatilor si pentru Senat se desfasoarea
in cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la
dizolvarea Parlamentului.
3. Parlamentul nou ales se intruneste, la convocarea Presedintelui
Romaniei, in cel mult 20 de zile de la alegeri.
4. Mandatul Camerelor se prelungeste pina la intrunirea legala a noului
Parlament. In aceasta perioada nu poate fi revizuita
Constitutia si nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.
5. Proiectele de legi sau propunerile legislative instrise pe ordinea
de zi a Parlamentului precedent isi continua procedura in noul
Parlament.
ARTICOLUL 61
(Organizarea interna)
1. Organizarea si functionarea fiecarei cCamere se staabilesc prin
regulament propriu. resursele financiare ale Camerelor sint
prevazute in bugetele aprobate de acestea.
2. Fiecare Camera isi alege un birou permanent. Presedintele Camerei
Deputatiolor si presedintele Senatului se aleg pe durata
mandatului Camerelor. Ceilalti membri ai birourilor permanente sint
alesi la inceputul fiecarei sesiuni. Membrii birourilor
permanente pot fi revocati inainte de expirarea mandatului.
3. Deputatii si senatorii se pot organiza in grupuri parlamentare,
potrivit regulamentului fiecarei Camere.
4. Fiecare Camera isi constituie comisii permanente si poate institui
comisii de ancheta sau alte comisii speciale. Camerele isi pot
constitui comisii comune.
5. Birourile permanente si comisiile parlamentare se alcatuiesc potrivit
configuratiei politice a fiecarei Camere.
ARTICOLUL 62
(Sedinte comune)
1. Camera Deputatilor si Senatul lucreaza in sedinte separate si in
sedinte comune. In sedintele comune, lucrarile se desfasoara
potrivit unui regulament adoptat cu votul majoritatii deputatilor si
senatorilor.
2. Camerele se intrunesc in sedinta comuna pentru:
a. primirea mesajului Presedintelui Romaniei;
b. aprobarea bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale
de stat;
c. declararea mobilizarii generale sau partiale;
d. declararea starii de razboi;
e. suspendarea sau incetarea ostilitatilor militare;
f. examinarea raportelor cConsiliului Suprem de Aparare a tarii si
ale Curtii de Contrui;
g. numirea, la propunerea Presedintelui Romaniei, a directorului Serviciului
Roman de Informatii si exercitarea controlului asupra
activitatii acestui serviciu;
h. indeplinirea altor atributii care, potrivit Constitutiei sau regulamentului,
se exercita in sedinta comuna.
ARTICOLUL 63
(Sesiuni)
1. Camera Deputatilor si Senatul se intrunesc in doua sesiuni ordinare
pe an. Prima sesiune incepe in luna februarie si nu poate
depasi sfirsitul lunii iunie. A doua sesiune incepe in luna septembrie
si nu poate depasi sfirsitul lunii decembrie.
2. Camera Deputatilor si Senatul se intrunesc si in sesiuni extraordinare,
la cererea Presedintelui Romaniei, a biroului permanent al
fiecarei Camere ori a cel putin o treime din numarul deputatilor sau
al senatorilor.
3. Convocarea Camerelor se face de presedintii acestora.
ARTICOLUL 64
(Actele juridice si cvorumul legal)
Camera Deputatilor si Senatul adopta legi, hotariri si motiuni, in
prezenta majoritatii membrilor.
ARTICOLUL 65
(Caracterul public al sedintelor)
1. Sedintele celor doua Camere sint publice.
2. Camerele pot hotari ca anumite sedinte sa fie secrete.
Sectiunea a 2-a
Statutul deputatilor si al senatorilor
ARTICOLUL 66
(Mandatul reprezentativ)
1. In exercitarea mandatului, deputatii si senatorii sint in serviciul
poporului.
2. Orice mandat imperativ este nul.
ARTICOLUL 67
(Mandatul deputatilor si al senatorilor)
1. Deputatii si senatorii intra in exercitiul mandatului la data intrunirii
legale a Camerei din care fac parte, sub conditia validarii.
2. Calitatea de deputat sau de senator inceteaza la data intrunirii
legale a Camerelor nou alese sau in caz de demisie, de pierdere a
drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.
ARTICOLUL 68
(Incompatibilitati)
1. Nimeni nu poate fi, in acelasi timp, deputat si senator.
2. Calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu exercitarea
oricarei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de
membru al Guvernului.
3. Alte incompatibilitati se stabilesc prin lege organica.
ARTICOLUL 69
(Imunitatea parlamentara)
1. Deputatul sau senatorul nu poate fi retinut, arestat, perchezitionat
sau trimis in judecata, penala ori contraventionala, fara
incuviintarea Camerei din care face parte, dupa ascultarea sa. Competenta
de judecata apartine Curtii Supreme de Justitie.
2. In caz de infractiune flagranta, deputatul sau senatorul poate fi
retinut si supus perchezitiei. Ministrul justitiei va informa
neintirziat pe presedintele Camerei asupra retinerii si a perchezitiei.
In cazul in care Camera sesizata constata ca nu exista temei
pentru retinere, va dispune imediat revocarea acestei masuri.
ARTICOLUL 70
(Independenta opiniilor)
Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru
voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea
mandatului.
ARTICOLUL 71
(Indemnizatia si celelalte drepturi)
Deputatii se senatorii primesc o indemnizatie lunara. Cuantumul indemnizatiei
si celelalte drepturi se stabilesc prin lege.
Sectiunea a 3-a
Legiferarea
ARTICOLUL 72
(Categorii de legii)
1. Parlamentul adopta legi constituionale, legi organice si legi ordinare.
2. Legile constitutionale sint cele de revizuire a Constitutiei.
3. Prin lege organica se reglementeaza:
a. sistemul electoral;
b. organizarea si functionarea partidelor politice;
c. organizarea si desfasurarea referendumului;
d. organizarea Guvernului si a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii;
e. regimul starii de asediu si al cele de urgenta;
f. infractiunile, pedepsele si regimul executarii acestora;
g. acordarea amnistiei sau a gratierii colective;
h. organizarea si fiunctionarea Consiliului Superior al Magistraturii,
a instantelor judecatoresti, a Ministerului Public si a Curtii de
Conturi;
i. statutul finctionarilor publici;
j. contenciosul administrativ;
k. regiuml juridic general al proprietatii si al mostenirii;
l. regimul general privind raporturile de munca, sindicatele si protectia
sociala;
m. organizarea generala a invatamintului;
n. regiuml general al cultelor;
o. organizarea administratiei locale, a teritoriului, precum si regimul
general privind autonomia locala;
p. modul de stabilire a zonei economice exclusive;
r. celalalte domenii pentru care, in Constitutie, se prevede adoptarea
de legi organice.
ARTICOLUL 73
(Initiativa legislativa)
1. Initiativa legislativa apartine Guvernului, deputatilor, senatorilor,
precum si unui numar de cel putin 250.000 de cetateni cu drept
de vot. Cetatenii care isi manifesta dreptul la initiativa legislativa
trebuie sa provina din cel putin un sfert din judetele tarii, iar in
fiecare din aceste judete sau in municipiul Bucuresti trebuie sa fie
inregistrate cel putin 10.000 de semnaturi in sprijinul acestei
initiative.
2. Nu pot face obiectul initiativei legislative a cetatenilor problemel
fiscale, cele cu caracter international, amnistia si gratierea.
3. Guvernul isi exercita initiativa legislativa prin transmiterea proiectului
de lege catre una dintre Camere.
4. Deputatii, senatorii si cetatenii care exercita dreptul la initiativa
legislativa pot prezenta propuneri legislative numai in forma
ceruta pentru proiectele de legi.
5. Propunerile legislative se supun intii adoptarii in Camera in care
au fost prezentate.
ARTICOLUL 74
(Adoptarea legilor si a hotaririlor)
1. Legile organice si hotaririle privind regulamentele Camerelor se
adopta cu votul majoritatii membrilor fiecarei Camere.
2. Legile ordinare si hotaririle se adopta cu votul majoritatii membrilor
prezenti din fiecare Camera.
3. La cererea Guvernului sau din proprie initiativa, Parlamentul poate
adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedura
de urgenta, stabilita potrivit regulamentului fiecarei Camere.
ARTICOLUL 75
(Trimiterea proiectelor de legi si a propunerilor legislative dee la
o Camera la cealalta)
Proiectele de legi sau propunerile legislative adoptate de una din
Camere se trimit celeilalte Camere a Parlamentului. Daca
aceasta din urma respinge proiectul de lege sau propunerea legislativa,
ele sa trimit, pentru o noua dezbatere, Camerei care le-a
adoptat. O noua respingere este definitiva.
ARTICOLUL 76
(Medierea)
1. Daca una din Camere adopta un proiect de lege sau o propunere legislativa
intr-o redactare diferita de cea aprobata de cealalta
Camera, presedintii Camerelor vor initia, prin intermediul unei comisii
paritare, procedura de mediere.
2. In cazul in care comisia nu ajunge la un acord sau daca una din
Camere nu aproba raportul comisiei de mediere, textele aflate in
divergenta se supun dezbaterii Camerei Deputatilor si Senatului, in
sedinta comuna, care vor adopta textul definitiv cu votul
majoritatii prevazute la articolul 74 alineatele (1) sau (2).
ARTICOLUL 77
(Promulgarea legii)
1. Legea se trimite, spre promulgare, Presedintelui Romaniei. Promulgarea
legii se face in termen de cel mult 20 de zile de la
primire.
2. Inainte de promulgare, Presedintele poate cere Parlamentului, o
singura data, reexaminarea legii.
3. Daca Presedintele a cerut reexaminarea legii ori daca s-a cerut
verificarea constitutionalitatii ei, promulgarea legii se face in cel
mult 10 zile de la primirea legii adoptate dupa reexaminare sau de
la primirea deciziei Curtii Constitutionale, prin care i s-a
confirmat constitutionalitatea.
ARTICOLUL 78
(Intrarea in vigoare a legii)
Legea se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si intra in vigoare
la data publicarii sau la data prevazuta in textul ei.
ARTICOLUL 79
(Consiliul Legislativ)
1. Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Parlamentului
care avizeaza proictele de acte normative in vederea
sistematizarii, unificarii si coordonarii intregii legislatii. El tine
evidenta ovficiala a legislatiei Romaniei.
2. Infiintarea, organizarea si functionarea Consiliului Legislativ
se stabilesc prin lege organica.
CAPITOLUL II
Presedintele Romaniei
ARTICOLUL 80
(Rolul Presedintelui)
1. Presedintele Romaniei reprezinta statul roman si este garantul independentei
nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii.
2. Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei si la
buna functionare a autoritatilor publice. In acest scop,
Presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului, precum
si intre stat si societate.
ARTICOLUL 81
(Alegerea Presedintelui)
1. Presedintele Romaniei este ales prin vot universal egal, direct,
secret si liber exprimat.
2. Este declarat ales candidatul care a intrunit, in primul tur de
scrutin, majoritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi in listele
electorale.
3. In cazul in care nici unul dintre candidati nu a intrunit aceasta
majoritate, se organizeaza al doilea tur de scrutin, intre primii doi
candidati stabiliti in ordinea numarului de voturi obtinute in primul
tur. Este declarat ales candidatul care a obtinut cel mai mare
numar de voturi.
4. Nici o persoana nu poate indeplini functia de Presedinte al Romaniei
decit pentru cel mult doua mandate. Acestea pot fi si
successive.
ARTICOLUL 82
(Validarea mandatului si depunerea juramintului)
1. Rezultatul alegerilor pentru functia de Presedinte al Romaniei este
validat de curtea Constitutionala.
2. Candidatul a carui alegere a fost validata depune in fata Camerei
Deputatilor si a Senatului, in sedinta comuna, urmatorul
juramint:
"Jur sa-mi daruiesc toata puterea si priceperea pentru propasirea spirituala
si materiala a poporului roman, sa respect Constitutia si
legile tarii, sa apar democratia, drepturile si libertatile fundamentale
ale cetatenilor, suveranitatea, independenta, unitatea, si
integritatea teritoriala a Romaniei. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!"
ARTICOLUL 83
(Durata mandatului)
1. Mandatul Presedintelui Romaniei este de 4 ani si se exercita de
la data depunerii juramintului.
2. Presedintele Romaniei isi exercita mandatul pina la depunerea juramintului
de Presedintele nou ales.
3. Mandatul Presedintelui Romaniei poate fi prelungit, prin lege organica,
in caz de razboi sau de catastrofa.
ARTICOLUL 84
(Incompatibilitati si imunitati)
1. In timpul mandatului, Presedintele Romaniei nu poate fi membru al
unui partid si nu poate indeplini nici o alta functie publica sau
privata.
2. Presedintele Romaniei se bucura de imunitate. Prevederile articolui
70 se aplica in mod corespunzator.
3. Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, pot hotari punerea
sub acuzare a Presedintelui Romaniei pentru inalta tradare,
cu votul a cel putin doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor.
Competenta de judecata apartine Curtii Supreme de Justitie,
in conditiile legii. Presedintele este demis de drept la data raminerii
definitive a hotaririi de condamnare.
ARTICOLUL 85
(Numirea Guvernului)
1. Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru
si numeste Guvernul pe baza votului de
incredere acordat de Parlament.
2. In caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a postului, Presedintele
revoca si numeste la propunerea primului-ministru,
pe unii membri ai Guvernului.
ARTICOLUL 86
(Consultarea Guvernului)
Presedintele Romaniei poate consulta Guvernul cu privire la probleme
urgente si de importanta deosebita.
ARTICOLUL 87
(Participarea la sedintele Guvernului)
1. Presedintele Romaniei poate lua parte la sedintele Guvernului in
care se dezbat probleme de interes national privind politica
wexterna, apararea tarii, asigurarea ordinii publice si, la cererea
primului-ministru, in alte situatii.
2. Presedintele Romaniei prezideaza sedintele Guvernului la care participa.
ARTICOLUL 88
(Mesaje)
Presedintele Romaniei adreseaza Parlamentului mesaje cu privire la
principalele probleme politice ale natiunii.
ARTICOLUL 89
(Dizolvarea Parlamentului)
1. Dupa consultarea presedintilor celor doua Camere si a liderilor
grupurilor parlamentare, Presedintele Romaniei poate sa dizolve
Parlamentul, daca acesta nu a acordat votul de incredere pentru formarea
Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare
si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura.
2. In cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singura data.
3. Parlamentul nu poate fi dizolvat in ultimele sase luni ale mandatului
Presedintelui Romaniei si nici in timpul starii de asediu sau al
starii de urgenta.
ARTICOLUL 90
(Referendumul)
Presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului
sa-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la
probleme de interes national.
ARTICOLUL 91
(Atributii in domeniul politicii externe)
1. Presedintele incheie tratate internationale in numele Romaniei,
negociate de Guvern, si le supune spre ratificare Parlamentului,
in termen de 60 de zile.
2. Presedintele, la propunerea Guvernului, acrediteaza si recheama
reprezentantii diplomatici ai Romaniei si aproba infiintarea,
desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.
3. Reprezentantii diplomatici ai altor state sint acreditati pe linga
Presedintele Romaniei.
ARTICOLUL 92
(Atributii in domeniul apararii)
1. Presedintele Romaniei este comandantul fortelor armate si indeplineste
functia de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a
Tarii.
2. El poate declara, cu aprobarea prealabila a Parlamentului, mobilizarea
partiala sau generala a fortelor armate. Numai in cazuri
exceptionale, hotarirea Presedintelui se supune ulterior aprobarii
Parlamentului, in cel mut 5 zile de la adoptare.
3. In caz de agresiune armata indreptata impotriva tarii, Presedintele
Romaniei la masuri pentru respingerea agresiunii si le aduce
neintirziat la cunostinta Parlamentului, printr-un mesaj. Daca Parlamentul
nu se afla in sesiune, el sa convoaca de drept in 24 de
ore de la declansarea agresiunii.
ARTICOLUL 93
(Masuri exceptionale)
1. Presedintele Romaniei instituie, potrivit legii, starea de asediu
sau starea de urgenta, in intreaga tara ori in unele localitati, si
solicita Parlamentului incuviintarea masurii adoptate, in cel mult
5 zile de la luarea acesteia.
2. Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca de drept
in cel mult 48 de ore de la instituirea starii de asediu sau a starii
de urgenta si functioneaza pe toata durata acestora.
ARTICOLUL 94
(Alte atributii)
Presedintele Romaniei indeplineste si urmatoarele atributii:
a. confera decoratii si tiluri de onoare;
b. acorda gradele de maresal, de general si de amiral;
c. numeste in functii publice, in conditiile prevazute de lege;
d. acorda gratierea individuala
ARTICOLUL 95
(Suspendarea din functie)
1. In cazul savirsirii unor fapte grave prin care incalca prevederile
Constitutiei, Presedintele Romaniei poate fi suspendat din
functie de Camera Deuptatilor si de Senat in sedinta comuna, cu votul
majoritatii deputatilor si senatorilor, dupa consultarea Curtii
Constitutionale Presedintele poate da Parlamentului explicatii cu privire
la faptele ce i se imputa.
2. Propunerea de suspendare din functie poate fi initiata de cel putin
o treime din numarul deputatilor si senatorilor si se aduce,
neintirziat, la cunostinta Presedintelui
3. Daca propunerea de suspendare din functie este aprobata, in cel
mult 30 de zile se organizeaza un referendum pentru demiterea
Presedintelui.
ARTICOLUL 96
(Vacanta functiei)
1. Vacanta functiei de Presedinte al Romaniei intervine in caz de demisie,
de demitere din functie, de imposibilitate definitiva a
exercitarii atributiilor sau de deces.
2. In termen de trei luni de la data la care a intervenit vacanta functiei
de Presedinte al Romaniei, Guvernul va organiza alegeri
pentru un nou Presedinte.
ARTICOLUL 97
(Interimatul functiei)
1. Daca functia de Presedinte devine vacanta ori daca Presedintele
este suspendat din functie sau daca se afla in imposibilitate
temporara de a-si exercita atributiile, interimatul se asigura, in
ordine, de presedintele Senatului sau de presedintele Camerei
Deputatilor.
2. Atributiile prevazute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe
durata interimatului functiei prezidentiale.
ARTICOLUL 98
(Raspunderea presedintelui interimar)
Daca persoana care asigura interimatul functiei de Presedinte al Romaniei
savirseste fapte grave, prin care se incalca prevederile
Constitutiei, se aplica articolul 95 si articolul 97.
ARTICOLUL 99
(Actele Presedintelui)
1. In exercitarea atributiilor sale, Presedintele Romaniei emite decrete
care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei.
Nepublicarea atrage inexistenta decretului.
2. Decretele emise de Presedintele Romaniei in exercitarea atributiilor
sale prevazute in articolul 91 alineatele (1) si (2), articolul
92 alineatele (2) si (3), articolul 93 alineatul (1) si articolul 94
literele a), b) si d) se contrasemneaza de primul-minstru.
ARTICOLUL 100
(Indemnizatia si celelalte drepturi)
Indemnizatia si celelalte drepturi ale Presedintelui Romaniei se stabilesc
prin lege.
CAPITOLUL III
Guvernul
ARTICOLUL 101
(Rolul si structura)
1. Guvernul, potrivit programului sau de guvernare acceptat de Parlament,
asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si
exercita conducerea generala a administratiei publice.
2. In indeplinirea atributiilor sale, Guvernul coopereaza cu organismele
sociale interesate.
3. Guvernul este alcatuit din prim-ministri si alti membri stabiliti
prin lege organica.
ARTICOLUL 102
(Investitura)
1. Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru,
in urma consultarii partidului care are
majoritatea absoluta in Parlament ori, daca nu exista o asemenea majoritate,
a partidelor reprezentate in Parlament.
2. Candidatul pentru functia de prim-ministru va cere, in termen de
10 zile de la desemnare, votul de incredere al Parlamentului
asupra programului si a intregii liste a Guvernului.
3. Programul si lista Guvernului se dezbat de Camera Deputatilor si
de Senat, in sedinta comuna. Parlamentul acorda incredere
Guvernului cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.
ARTICOLUL 103
(Juramintul de credinta)
1. Primul-ministru, ministrii si ceilalti membri ai Guvernului vor
depune individual, in fata Presedintelui Romaniei, juramintul de la
articolul 82.
2. Guvernul in intregul sau si fiecare membru in parte isi exercita
mandatul incepind de la data depunerii juramintului.
ARTICOLUL 104
(Incompatibilitati)
1. Functia de membru al Guvernului este incompatibila cu exercitarea
altei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de
deputat sau de senator. De asemenea, ea este incompatibila cu exercitarea
unei functii de reprezentare profesionala salarizate in
cadrul organizatiilor cu scop comercial.
2. Alte incompatibilitati se stabilesc prin lege organica.
ARTICOLUL 105
(Incetarea functiei de membru al Guvernului)
Functia de membru al Guvernului inceteaza in urma demisiei, a revocarii,
a pierderii drepturilor eletorale, a starii de
incompatibilitrate, a decesului, precum si in alte cazuri prevazute
de lege.
ARTICOLUL 106
(Primul ministra)
1. Primul-ministru conduce Guvernul si coordioneaza activitatea membrilor
acestuia, respectind atributiile ce le revin. De
asemenea, prezinta Camerei Deputatilor sau Senatului rapoarte si declaratii
cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu
prioritate.
2. Daca primul-ministru se afla intr-una din situatiile prevazute la
articolul 105 sau este in imposibilitate de a-si exercita atributiile,
Presedintele Romaniei va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru
interimar, pentru a indeplini atributiile
primului-ministru, pina la formarea noului Guvern. Interimatul, pe
perioada imposibilitatii exercitarii atributiilor, inceteaza daca
primul-ministru isi reia activitatea in Guvern.
3. Prevederile alineatului (2) se aplica in mod corespunzator si celorlalti
membri ai Guvernului, lia propunerea primului-ministru,
pentru o perioada de cel mult 45 de zile.
ARTICOLUL 107
(Actele Guvernului)
1. Guvernul adopta hotarire si ordonante
2. Hotaririle se emit pentru organizarea executarii legilor.
3. Ordonantele se emit in temeiul unei legi speciale de abilitarte,
in limitele si in conditiile prevazute de aceasta.
4. Hotaririle si ordonantele adoptate de Guvern se semneaza de primul-ministru,
se contrasemneaza de ministrii care au obligatia
punerii lor in executare si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei.
Nepublicarea atrage inexistenta hotaririi sau a ordonantei.
Hotaririle care au caracter militar se comunica numai institutiilor
interesate.
ARTICOLUL 108
(Raspunderea membrilor Guvernului)
1. Guvernul raspunde politic numai in fata Parlamentului pentru intreaga
sa activitate. Fiecare membru al Guvernului raspunde
politic solidar cu ceilalti membri pentru activitatea Guvernului si
pentru actele acestuia.
2. Numai Camera Deputatiilor, Senatul si Presedintele Romaniei au dreptul
sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului
pentru faptele savirsite in exercitiui functiei lor. Daca s-a cerut
urmarirea penala, Presedintele Romaniei poate dispune
suspendarea acestora din functie. Trimiterea in judecata a unui membru
al Guvernului atrage suspendarea lui din functie.
Competenta de judecata apartine Curtii Supreme de Justitie.
3. Cazurile de raspundere si pedepsele aplicabile membrilor Guvernului
sint reglementate printr-o lege privind responsabilitatea
ministeriala.
ARTICOLUL 109
(Incetarea mandatului)
1. Guvernul isi exercita mandatul pina la data validarii alegerilor
parlamentare generale.
2. Guvernul este demis la data retragerii de Parlament a increderii
acordate sau daca primul-ministru se afla intr-una din situatiile
prevazute in articolul 105 ori este in imposibilitatea de a-si exercita
atributiile mai mult de 45 de zile.
3. In situatiile prevazute in alineatul (2) sint aplicabile prevederile
articolului 102.
4. Guvernul al carui mandat a incetat potrivit alineatelor (1) si (2)
indeplineste numai actele necesare pentru administrarea
treburilor publice, pina la depunerea juramintului de membrii noului
Guvern.
CAPITOLUL IV
Raporturile Parlamentului cu Guvernul
ARTICOLUL 110
(Informarea Parlamentului)
1. Guvernul si celelalte organe aler administratiei publice, in cadrul
controlului parlamentar al activitatii lor, sint obligate sa prezinte
informatiile si documentele cerute de Camera Deputatilor, de Senat
sau de comisiile parlamentare, prin intermediul presedintilor
acestora. In cazul in care o initiativa legislativa implica modificarea
prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurarilor
sociale de stat, solicitarea informarii este obligatorie.
2. Membrii Gouvernului au acces la lucrarile Parlamentului. Daca li
se solicita prezenta, participarea lor este obligatorie.
ARTICOLUL 111
(Intrebari si interpelari)
1. Guvernul si fiecare dintre membrii sai sint obligati sa raspunda
la intrebarile sau la interpelarile formulate de deputati sau de
senatori.
2. Camera Deputatilor sau Senatul poate adopta o motiune prin care
sa-si exprime pozitia cu privire la problema ce a facut obiectul
interpelarii.
ARTICOLUL 112
(Motiunea de cenzura)
1. Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, pot retrage increderea
acordata Guvernului prin adoptarea unei motiuni de
cenzura, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.
2. Motiunea de cenzura poate fi initiata de cel putin o patrime din
numarul total al deputatilor si senatorilor si se comunica
Guvernului la data depunerii.
3. Motiunea de cenzura se dezbate dupa 3 zile de la data cind a fost
prezentata in sedinta comuna a celor doua Camere.
4. Daca motiunea de cenzura a fost respinsa, deputatii se senatorii
care au semnat-o nu mai pot initia, in aceeasi sesiune, o noua
motiune de cenzura, ce exceptia cazului in care Guvernul isi angajeaza
raspunderea potrivit articolului 113.
ARTICOLUL 113
(Angajarea raspunderii Guvernului)
1. Guvernul isi poate angaja raspunderea in fata Camerei Deputatilor
si a Senatului, in sedinta comuna, asupra unui program, a unei
declaratii de politcia generala sau a unui proiect de lege.
2. Guvernul este demis daca o motiune de cenzura, depusa in termen
de 3 zile de la prezentarea programului, a declaratiei de
politica generala sausau a proiectului de lege, a fost votata in conditiile
articolului 112.
3. Daca Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proectul
de lege prezentat se considera adoptat, iar programul sau
declaratie de politica generala devine obligatorie pentru Guvern.
4. In cazul in care Presedintele Romaniei cere reexaminarea legii adoptate
potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face in
sedinta comuna a celor doua Camere.
ARTICOLUL 114
(Delegarea legislativa)
1. Parlamentul poate adopta o lege speciala de abilitare a Guvernului
pentru a emite ordonante in domenii care nu fac obiectul
legilor organice.
2. Legea de abilitate va stabili, in mod obligatoriu, domeniul si data
pina la care se pot emite ordonante.
3. Daca legea de abilitare o cere, ordonantele se supun aprobarii Parlamentului,
potrivit procedurii legislative, pina la implinirea
termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage inceterea
efectelor ordonantei.
4. In cazuri exceptionale, Guvernul poate adopta ordonante de urgenta.
Acestea intra in vigoare numai dupa depunerea lor spre
aprobare la Parlament. Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el sa
confoaca in mod obligatoriu
5. Aprobarea sau respingerea ordonantelor se face printr-o lege in
care vor fi cuprinse si ordonantele ale caror efecte au incetat
potrivit alineatului (3)
CAPITOLUL V
Administratia publica
Sectiunea 1
Administratia publica centrala de specialitate
ARTICOLUL 115
(Structura)
1. Ministerele se organizeaza numai in subordinarea Guvernului.
2. Alte organe de specialitate se pot organizeaza in subordinea Guvernului
ori a ministerelor sau ca autoritati administrative
autonome.
ARTICOLUL 116
(Infiintarea)
1. Ministerele se infiinteaza, se organizeaza si functioneaza potrivit
legii.
2. Guvernul si ministerele, cu avizul Curtii de Conturi, pot infiinta
organe de specialitate, in subordinea lor, numai daca legea le
recunoaste aceasta competenta.
3. Autoritati administrative autonome se pot infiinta prin lege organica.
ARTICOLUL 117
(Fortele armate)
1. Armata este subordonata exclusiv vointei poporului pentru garantarea
suveranitatii, a independentei si a unitatii statului, a
integritatii teritoriale a tarii si a democratiei conwstitutionale.
2. Structura sistemului national de aparare, organizarea armatei, pregatirea
populatiei, a economiei si a teritoriului pentru aparare,
precum si statutul cadrelor militare, se stabilesc prin lege organica.
3. Prevederile alineatelor (1) si (2) se aplica, in mod corespunzator,
politiei si serviciilor de informatii ale statului, precum si
celorlalte componente ale fortelor armate.
4. Organizarea de activitati militare sau paramilitare in afara unei
autoritati statale este interzisa.
5. Pe teritoriul Romaniei nu pot intra sau trece trupe straine decit
in conditiile stabilite de lege.
ARTICOLUL 118
(Consiliul Suprem de Aparare a Tarii)
Consiliul suprem de Aparare a tarii organizeaza si coordoneaza unitar
activitatile care privesc apararea tarii si siguranta nationala.
Sectiunea a 2-a
Administratia publica locala
ARTICOLUL 119
(Principii de baza)
Administratia publica din unitatile administrativ-teritoriale se intemeiaza
pe principiul autonomiei locale si pe cel al descentralizarii
serviciilor publice.
ARTICOLUL 120
(Autoritati comunale si orasenesti)
1. Autoritatile administratiei publice, prin care se realizeaza autonomia
locala in comune si in orase, sint consiliile locale alese si
primarii alesi, in conditiile legii.
2. Consiliile locale si primarii functioneaza in conditiile legii,
ca autoritati administrative autonome si rezolvare treburile publice din
comune si din orase.
3. Autoritatile prevazute la alineatul (1) se pot constitui si subdiviziunile
administrativ-teritoriale ale municipiilor.
ARTICOLUL 121
(Consiliul judetean)
1. Consiliul judetean este autoritatea administratiei publice pentru
coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, in
vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean.
2. Consiliul judetean este ales si functioneaza in conditiile legii.
ARTICOLUL 122
(Prefectul)
1. Guvernul numeste cite un prefect in fiecare judet si in municipiul
Bucuresti.
2. Prefectul este reprezentatul Guvernului pe plan local si conduce
serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte
organe centrale, din unitatile administrativ-teritoriale.
3. Atributiile prefectului se stabilesc potrivit legii.
4. Prefectul poate ataca, in fata instantei de contencios administrativ,
un act al consiliului judetean, al celui local sau al primarului,
in cazul in care considera actul ilegal. Actul atacat este suspendat
de drept.
CAPITOLUL VI
Autoritatea judecatoreasca
Sectiunea 1
Instantele judecatoresti
ARTICOLUL 123
(Infaptuirea justitiei)
1. Justitia se infaptuieste in numele legii.
2. Judecatorii sint independenti si se supun numai legii.
ARTICOLUL 124
(Statutul judecatorilor)
1. Judecatorii numiti de Presedintele Romaniei sint inamovibili, potrivit
legii. Presedintele si ceilalti judecatori ai Curtii Supreme de
Justitie sint numiti pe o perioada de 6 ani. Ei pot fi reinvestiti
in functie. Promovarea, transferarea si sanctionarea judecatorilor pot
fi dispuse numai de Consiliul Superior al Magistraturii, in conditiile
legii.
2. Functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica
sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamintul
superior.
ARTICOLUL 125
(Instantele judecatoresti)
1. Justitia se realizeaza prin Curtea Suprema de Justitie si prin celelalte
instante judecatoresti stabilite de lege.
2. Este interzisa infiintarea de instante extraordinare.
3. Competenta si procedura de judecata sint stabilite de lege.
ARTICOLUL 126
(Caracterul public al dezbaterilor)
Sedintele de judecata sint publice afara de cazurile prevazute de legii.
ARTICOLUL 127
(Dreptul la interpret)
1. Procedura judiciara se desfasoara in limba romana.
2. Cetateni apartinind minoritatilor nationale, precum si persoanele
care nu inteleg sau nu vorbesc limba romana au dreptul de a lua
cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului, de a vorbi in instanta
si de a pune concluzii, prin interpret; in procesele penale acest
drept este asigurat in mod gratuit.
ARTICOLUL 128
(Folosirea cailor de atac)
Impotriva hotaririlor judecatoresti, partile interesate si Ministerul
Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii.
ARTICOLUL 129
(Politia instantelor)
Instantele judecatoresti dispun de politia pusa in serviciul lor.
Sectiunea a 2-a
Ministerul Public
ARTICOLUL 130
(Rolul Ministerului Public)
1. In activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele
generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si
drepturile si libertatile cetatenilor.
2. Ministerul Public isi exercita atributiile prin procurori constituiti
in parchete, in conditiile legii.
ARTICOLUL 131
(Statutul procurorilor)
1. Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii,
al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea
ministrului justitiei.
2. Functia de procuror este incompatibila cu orice alta functie publica
sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamintul
superior.
Sectiunea a 3-a
Consiliul Superior al Magistraturii
ARTICOLUL 132
(Componenta)
Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din magistrati alesi,
pentru o durata de 4 ani, de Camera Deputatilor si de Senat, in
sedinta comuna.
ARTICOLUL 133
(Atributii)
1. Consiliul superior al Magistraturii propune Presedintelui Romaniei
numirea in functie a judecatorilor si a procurilor, cu exceptia
celor stagiari, in conditiile legii. In acest caz, lucrarile sint prezidate,
fara drept de vot, de ministrul justitiei.
2. Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste rolul de consiliu
de disciplina al judecatorilor. In acest caz, lucrarile sint prezidate
de presedintele Curtii Supreme de Justitie.
TITLUL IV
Economia si finantele publice
ARTICOLUL 134
(Economia)
1. Economia Romaniei este economie de piata.
2. Statul trebuie sa asigure:
a. libertatea comertului, protectia concurentul loiale, crearea cadrului
favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie;
b. protejarea intereselor nationale in activitatea economica, financiara
si valutara;
c. stimularea cercetarii stiintifice nationale;
d. exploatarea resurselor naturale, in concordanta cu interesul national;
e. refacerea si ocrotirea mediului inconjurator, precum si mentinerea
echilibrului ecologic;
f. crearea conditiilor necesare pentru cresterea calitatii vietii.
ARTICOLUL 135
(Proprietatea)
1. Statul ocroteste proprietatea.
2. Proprietatea este publica sau privata.
3. Proprietatea poublica apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale.
4. Bogatiile de orice nature ale subsolului, caile de comunicatie,
spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil si acelea ce
pot fi folosite in interes public, plajele, marea teritoriala, resursele
naturale al zonei economice si ale platoului continental, precum si
alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul exclusiv al prprietatii
publice.
5. Bunurile proprietate publica sint inalienabile. In conditiile legii,
ele pot fi date in administrare regiilor autonome ori institutiilor
publice sau pot fi concesionate ori inchiriate.
6. Proprietatea privata este, in conditiile legii, inviolabila.
ARTICOLUL 136
(Sistemul financiar)
1. Formarea, administrarea, intrebuintarea si controlul resurselor
financiare ale statului, ale unitatilor administrativ-teritoriale si ale
institutiilor publice sint reglementate prin lege.
2. Moneda nationala este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul.
ARTICOLUL 137
(Bugetul public national)
1. Bugetul public national cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurarilor
sociale de stat si bugetele locale ale comunelor, ale oraselor
si ale judetelor.
2. Guvernul elaboreaza anual proiectul bugetului de stat si pe cel
al asigurarilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobarii
Parlamentului.
3. Daca legea bugetului de stat si legea bugetului asigurarilor sociale
de stat nu au fost adoptate cu cel putin 3 zile inainte de
expirarea exercitiului bugetar, se aplica in continuare bugetul de
stat si bugetul asigurarilor sociale de stat ale anului precedent,
peina la adoptarea noilor bugete.
4. Bugetele locale se elaboreaza, se aproba si se executa in conditiile
legii.
5. Nici o cheltuiala bugetara nu poate fi aprobata fara stabilirea
sursei de finantare.
ARTICOLUL 138
(Impozite, taxe)
1. Impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat
si ale gbugetului asigurarilor sociale de stat se stabilesc numai prin
lege.
2. Impozitele si taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau
judetene, in limitele si in conditiile legii.
ARTICOLUL 139
(Curtea de Conturi)
1. Curtea de Conturi exercita controlui asupra modului de formare,
de administrare si de intreb uintare a resurselor finaciare ale
statului si ale sectorului public. In conditiile legii, Curtea exercita
si atributii jurisdictionale.
2. Curtea de Conturi prezinta anual Parlamentului un raport asupra
conturilor de gestiune ale bugetului public national din exercitiul
bugetar expirat, cuprinzind si neregulile constatate.
3. La cererea Camerei Deputatilor sau a Senatului, Curtea de Conturi
controleaza modul de gestionare a resurselor publice si
raporteaza dspre cele constatate.
4. Membrii Curtii de Conturi, numiti de Parliament, sint independenti
si inamovibili, potrivit legii. Ei sint supusi incompatibilitatilor
prevazute de lege pentru judecatori.
TITLUL V
Curtea Constitutionala
ARTICOLUL 140
(Structura)
1. Curtea Constitutionala se compune din noua judecatori, numiti pentru
un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau innoit.
2. Trei judecatori sint numiti de Camera Deputatilor, trei de Senat
si trei de Presedintele Romaniei.
3. Judecatorii Curtii Constitutionale aleg, prin vot secret, presedintele
acesteia pentru o perioada de 3 ani.
4. Curtea Constitutionala se innoieste cu o treime din judecatorii
ei, din 3 in 3 ani, in conditiile prevazute de legea organica a Curtii.
ARTICOLUL 141
(Conditii pentru numire)
Judecatorii Curtii Constitutionale trebuie sa aiba pregatire juridica
superioara, inalta competenta profesionala si o vechime de cel
putin 18 ani in activitatea juridica sau in invatamintul juridic superior.
ARTICOLUL 142
(Incompatibilitati)
Functia de judecator al Curtii Constitutionale este incompatibila cu
oricare alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor
didactice din invatamintul juridic superior.
ARTICOLUL 143
(Independenta si inamovibilitatea)
Judecatorii Curtii Constitutionale sint independenti in exercitarea
mandatului lor si inamovibili pe durata acestuia.
ARTICOLUL 144
(Atributii)
Curtea Constitutionala are urmatoarele atributii:
a. se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea
acestora la sesizarea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre
presedintii celor doua Camere, a Guvernului, a Curtii Supreme de Justitie,
a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin
25 de senatori precum si, din oficiu, asupra initiavelor de revizuire
a Constitutiei;
b. se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului,
la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua camere, a
unui grup parlamentar sau a unui numar de cel putin 50 de deputati
sau de cel putin 25 de senatori;
c. hotaraste asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti
privind necomstitutionalitatea legilor si a ordonantelor;
d. vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui
Romaniei si confirma rezultatele sufragiului;
e. constata existenta imprejurarilor care jsutifica interimatul in
exercitarea functiei de Presedinte al Romaniei si comunica cele
constatate Parlamentului si Guvernului;
f. da aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din functie
a Presedintelui Romaniei;
g. vegheaza la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea
referendumului si confirma rezultatele acestuia;
h. verifica indeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei
legislative de catre cetateni;
i. hotaraste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea
unui partid politic.
ARTICOLUL 145
(Deciziile Curtii Constitutionale)
1. In cazuirle de neconstitutionalitate constatate potrivit articolului
144 literele a) si b), legea sau regulamentul se trimite spre
reexaminare. Daca legea este adoptata in aceeasi forma, cu o majoritatae
de cel putin doua treimi din numarul membrilor fiecarei
Camere, obiectia de neconstitutionalitate este inlaturata, iar promulgarea
devine obligatorie.
2. Deciziile Curtii Constitutionale sint obligatorii si au putere numai
pentru viitor. ele se publica in Monitorul Oficial al Romaniei.
TITLUL VI
Revizuirea Constitutiei
ARTICOLUL 146
(Initiativa revizuirii)
1. Revizuirea Constitutiei poate fi initiata de Presedintele Romaniei
la propunerea Guvernului, de cel putin o patrime din numarul
deputatilor sau al senatorilor, precum si de cel putin 500.000 de cetateni
cu drept de vot.
2. Cetatenii care initiaza revizuirea Constitutiei trebuie sa provina
din cel putin jumatate din judetele tarii, iar in fiecare din aceste
judete sau in municipiul Bucuresti trebuie sa fie inregistrate cel
putin 20.000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative.
ARTICOLUL 147
(Procedura de revizuire)
1. Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptata de Camera
Deputatilor si de Senat, cu o majoritate de cel putin doua
treimi din numarul membrilor fiecarei Camere.
2. Daca prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera
Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna hotarasc cu votul a
cel putin trei patrimi din numarul deputatilor si senatorilor.
3. Revizuirea este definitiva dupa aprobarea ei prin referendum, organizat
in cel mult 30 de zile de la data adoptarii proiectului sau
a propunerii de revizuire.
ARTICOLUL 148
(Limitele revizuirii)
1. Dispozitiile prezentei Constitutii privind caracterul national,
independent, unitar si indivizibil al statului roman, forma republicana
de guvernamint, integritatea teritoriului, independenta justitiei,
pluralismul poliitic si limba oficiala nu pot forma obiectul revizuirii.
2. De asemenea, nici o revizuire nu poate fi facuta daca are ca rezultat
suprimarea drepturilor si a libertatilor fundamentale ale
cetatenilor sau a garantiilor acestora.
3. Constitutia nu poate fi revizuita pe durata starii de asediu sau
a starii de urgenta si nici in timp de razboi.
TITLUL VII
Dispozitii finale si tranzitorii
ARTICOLUL 149
(Intrarea in vigoare)
Prezenta Constitutie intra in vigoare la data aprobarii ei prin referendum.
La aceeasi data, Constitutia din 21 august 1965 este si
ramine in intregime abrogata.
ARTICOLUL 150
(Conflictul temporal de legi)
1. Legile si toate celalalte acte normative ramin in vigoare, in masura
in care ele nu contravin prezentei Constitutii.
2. Consiliul Legislativ, in termen de 12 luni de la data intrarii in
vigoare a legii sale de organizare, va examina conformitatea
legislatiei cu prezenta Constitutie si va face Parlamentului sau, dupa
caz, Guvernului, propuneri corespunzatoare.
ARTICOLUL 151
(Institutiile existente)
1. Institutiile republicii, existente la data intrarii in vigoare a
prezentei Constitutii, ramin in functiune pina la constituirea celor noi.
2. Noua Curte Suprema de Justitie va fi numita, in conditiile legii,
de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna, la
propunerea Presedintelui Romaniei, in termen de 6 luni de la intrarea
in vigoare a prezentei Constitutii.
ARTICOLUL 152
(Institutiile viitoare)
1. In termen de 6 luni de la data intarii in vigoare a Constituiei,
se infiinteaza Curtea Constituionala si Curtea de Conturi.
2. Judecatorii primei Curti Constitutionale sint numiti pentru o perioada
de 3, de 6 si, respectiv, de 9 ani. Presedintele Romaniei,
Camera Deputatilor si Senatul desmneaza cite un judecator pentru fiecare
perioada.
finis